Gânduri adunate

#recomandaredecarte: Două cărți de la Publica care m-au ajutat la licență

 

De ce au dispărut recomandările de carte de pe blog

Ultima perioadă n-a fost tocmai una în care am citit foarte mult. Lucrul ăsta nu s-a întâmplat neapărat pentru că am fost mai ocupată, ci pentru că, petrecând mai mult timp acasă (fără facultate și cu un job de tip remote), momentele în care citeam cel mai mult, adică în mijloacele de transport în comun sau în așteptarea lor, s-au rărit considerabil.

Deși teoretic, lucrând de acasă, ai mai mult timp pentru citit, practic se întâmplă fix opusul: tendința este fie să lucrezi peste program (pentru a câștiga o dimineață în care să te trezești mai târziu, de pildă), fie să îți ocupi timpul liber cu aranjat prin casă/curățenie/momente de răsfăț.

Așa am reușit performanța (de care nu-s deloc mândră) să termin doar trei cărți de când v-am făcut ultima #recomandaredecarte: Valetul de pică de Joyce Carol Oates.

*

Două cărți de la Publica care m-au ajutat la licență

Acum, că stau să mă gândesc mai bine, îmi dau seama că am citit mult mai mult de atât, însă niciodată nu am vrut să pun la socoteală cărțile de specialitate pe care le-am citit în timpul facultății, pentru examene.

De fapt, fix genul acela de cărți în care autori străini sunt parafrazați sau citați, după caz, și care îți aduc zeci de definiții ale aceluiași concept, m-au ținut departe de cărțile de non-ficțiune.

Apoi am descoperit cărțile de la Editura Publica.

Deși în mod normal, atunci când am de învățat, am tendința să-mi țin pe noptieră o carte ușurică, care să mă destindă, în perioada în care am scris la licență am fost atât de concentrată încât orice carte de ficțiune mi-a părut nepotrivită (așa se face că am început Soț și soție de Zeruya Shalev, Și v-am spus povestea așa de Florin Bican și Zgomotul timpului de Julian Barnes și nu am reușit să termin niciuna).

Coletul de la Editura Publica, care conținea cărțile Arta interviului de Lawrence Grobel și Sparge tiparele de Seth Godin a venit fix în perioada în care începusem să-mi pun cap la cap ideile. Deși pusesem de ceva vreme ochii pe ele, eram convinsă că voi amâna lectura până după examen (dar n-a fost deloc așa).

Să le luăm pe rând, deci…

*

Arta interviului de Lawrence Grobel

Arta interviului subintitulată lecții de la un maestru al meseriei a fost una dintre cărțile pe care am pus ochii încă de la Gaudeamusul din toamnă. Despre Lawrence Grobel vă pot spune că este renumit în breasla jurnaliștilor și că este, în același timp, autorul biografiilor unor personalități celebre precum Truman Capote, Marlon Brando și Al Pacino.

Vă povesteam mai sus despre cărțile de non-ficțiune în care tot ce găsești sunt citate, parafrazări și definiții. Cartea asta m-a încântat cu atât mai mult cu cât este autentică și ușor de citit. Nu atât de ușor de cărat în geantă, recunosc, din cauza dimensiunilor generoase și a celor aproape 600 de pagini.

Cartea este structurată în opt capitole (plus două anexe). Deși structura poate fi lesne asemănată cu cea a unei lecturi academice, cartea nu se axează pe ce trebuie să știi din punct de vedere teoretic, ci pe diferite experiențe, care îmbracă forma unor sfaturi foarte utile.

Dacă ar fi să-mi rezum lectura într-o singură frază aș spune că este o carte utilă care reușeste să te țină în priză, în măsura în care ești interesat de subiect. Da, e foarte posibil să nu te captiveze atât de mult pe cât m-a captivat pe mine dacă nu ai un blog, nu lucrezi în jurnalism sau pur și simplu nu ești interesat de tehnici de interviu, diferite ponturi, situații care se pot ivi etc.

 

Sparge tiparele de Seth Godin

Cu Seth Godin am făcut cunoștință (prin intermediul cărților pe care le-a scris, firește) o dată cu „Toți marketerii spun minciuni povești”. La vremea la care am citit-o (adică acum mai bine de un an) a fost una dintre lecturile care mi-a deschis apetitul pentru marketing.

Așa se face că, imediat ce a apărut Sparge tiparele, mi-am dorit să o citesc. Atât de entuziasmată am fost încât am scăpat din vedere faptul că face parte din colecția Publica PocketCu alte cuvinte e o carte care încape în buzunar (al genții Bookletta sau chiar al unei haine), lucru care o face cu atât mai ușor de citit și purtat după tine. Am terminat-o într-o singură zi, însă tare mi-a plăcut colecția și o consider un must-have pentru cititorii din metrou (mai ales că am mai ochit niște titluri faine, în aceeași colecție).

E o carte despre cum atitudinea este cea care contează, atât în mediul business, cât și în tot ceea ce îți propui să faci. Iar dacă ar fi să-ți recomand o lectură motivațională (deși nu sunt adepta cărților de genul cum să te îmbogățești) ți-aș spune să citești Sparge tiparele.

O recomand oamenilor din online, antreprenorilor, celor care simt că s-au plafonat într-un anumit domeniu, studenților. Practic, tuturor celor care au încredere că secretul succesului constă în a fi diferit.

*

*

 

Advertisements

Spune-ți părerea

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s